Nu am vizionat filmul din obisnuinta, ci pentru ca trebuia sa iesim undeva cu cei mici si, in Bucuresti fiind, au gasit ca trebuie sa ma “improspateze” cu ceva mai la zi fata de traditionalele reguli, restrictii si canoane in care spun ei ca suntem prinsi, cei de varsta noastra. <\/p>\n
Nu pot sa spun ca nu mi-a placut, nici nu pot sa spun ca afirmatiile critice din Osservatore Romano sunt cu totul intemeiate. Personal, am gasit filonul crestin (fara indoiala, alterat sincretist) care poate oferi omului modern o perspectiva diferita a aceleiasi realitati: extrasenzoriala, in care binele trebuie sa triumfe, unde nu violenta si rapacitatea sunt cuvintele de ordine, ci armonia, simfonia fiintelor rationale cu materia creata, al carei mesaj stie sa il citeasca si sa il respecte, dragostea sublimata in trairi spirituale intense, lipsa unor bariere fizice adeseori frustrante. <\/p>\n
Faptul ca tanarul in viata de aici este infirm, iar acolo este liber, razboinic in numele binelui, mi-a amintit de o afirmatie a Patriarhului Senuda al III-lea al Bisericii Copte din Egipt care afirma ca “invierea trupului este o necesitate prin care Dumnezeu ofera tuturor dreptul la aceleasi bucurii, chiar daca in viata pamanteasca au fost privati de ele prin existenta unei disabilitati, de care nu sunt nici vinovati, nici responsabili”. Cea mai puternica imagine a fost FUGA eroului, bucuria miscarii pe care nu o mai cunostea in viata. <\/p>\n
Deci, dincolo, lucrurile sunt altfel. O realitate nu asa cum ne-o imaginam, ci o stare REALA in care Dumnezeu stie cum sa daruiasca bucurie fiecaruia. Si nu de orice fel, ci bucuria vesnica. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Nu am vizionat filmul din obisnuinta, ci pentru ca trebuia sa iesim undeva cu cei mici si, in Bucuresti fiind, au gasit ca trebuie sa ma “improspateze” cu ceva mai la zi fata de traditionalele reguli, restrictii si canoane in care spun ei ca suntem prinsi, cei de varsta noastra. Nu pot sa spun ca […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[62],"tags":[],"class_list":["post-244","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/dansandu.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/244","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/dansandu.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/dansandu.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/dansandu.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/dansandu.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=244"}],"version-history":[{"count":2,"href":"http:\/\/dansandu.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/244\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":246,"href":"http:\/\/dansandu.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/244\/revisions\/246"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/dansandu.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=244"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/dansandu.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=244"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/dansandu.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=244"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}